Modelarea reprezintă un proces de cunoaştere bazat pe o "unealtă" cu
caracteristici speciale: modelul.In dezvoltarea stiintelor contemporane, analogiile model-realitate constituie
instrumente importante, uneori de neinlocuit, de cunoastere a fenomenelor si proceselor lumii reale.
Modelarea nu este un scop in sine. Importanta practica a oricarui model deriva din accesibilitatea subiectului cercetarii la obiectul respectiv. Daca analiza modelului (prin experiment sau cercetare deductiva) este mai accesibila subiectului decat studierea nemijlocita a obiectului, atunci modelul isi justifica existenta.
Modelul este, prin urmare, o imagine conventionala a obiectului cercetat.
Din multitudinea de caracteristici observate, unele sunt foarte importante pentru scopul cercetarii, altele sunt mai putin relevante. Subiectul retine numai caracteristicile esentiale si obtine o imagine simplificata a obiectului cercetat.
Exista numeroase definitii si clasificari ale modelelor.
Termenul ca atare se pare ca a fost folosit pentru prima data de matematicianul Beltrami in 1868 (modelul Euclidian pentru geometria neeuclidiana), provenind de la radacina latina "modus", care, printre altele,
inseamna si "mijloc".
Definitia cea mai generala considera modelul ca o reprezentare simplificata (materiala sau simbolica) a realitaii obiective (uneori a unei teorii abstracte) care se subordoneaza scopului cercetarii. Definitia cea mai evoluata, din punct de vedere al formalizarii, include in categoria de model numai reprezentarile prin relatii matematice.
Modelul este un obiect sau un dispozitiv creat artificial de om care seamana intr-o anumita masura cu altul (acesta din urma fiind un obiect de cercetare sau de interes practic).
Notiunea de model se refera la un mod de cunoastere a realitatii care consta in reprezentarea fenomenului studiat cu ajutorul unui sistem construit artificial.Proprietatea cea mai generala a unui model consta in capacitatea de a reflecta, de a reproduce lucruri si fenomene ale lumii reale, ordinea lor necesara, structura lor.
Notiunea de model reiese din existenta unei asemanari (similitudini) intre doua obiecte - unul fiind considerat originalul, celalalt modelul său.Notiunea de model este o notiune metodologica generala.
Prin model se intelege constructia reala sau imaginata a oricarui obiect,fenomen, proces care reflecta trasaturile esentiale ale obiectului cercetat.Clasificarea modelelor poate reflecta fie ramura de ştiinţă în care acestea acţionează şi avem :
• modele economice,
• modele sociologice,
• modele biologice,
• modele organizaţionale etc,
• fie instrumentul utilizat in descrierea acestuia, respective:
model grafic,
• model matematic,
• model fizic,
• model de referinţă etc.
Exemple de modele
Un model organizaţional în informatica este conceptul Model-View-Controller în documentaţia de specialitate folosit şi sub forma scurtă de MVC, a apărut ca o necesitate de a transpune metodele tradiţionale de gestionare a datelor în mediul „virtual", mai exact de a uşura modul de lucru al utilizatorilor.
Principiul care stă la baza conceptului Model-View-Controller este împărţirea responsabilităţilor. Într-o aplicaţie creată astfel încât să respecte acest concept avem:
• partea de model care va lucra doar cu starea aplicaţiei şi cu logica ei
• partea de „view", este preocupată doar cu crearea interfeţei utilizator în funcţie de datele şi mai ales a schimbărilor stărilor acesteia, recepţionate de la „model". Pentru ea contează doar reprezentarea cât mai corectă a stării curente a modelului.
• controller-ul se ocupă cum translatarea acţiunilor prestate de utilizator în „update"-uri către model, nefiind important la ce va folosi modelul aceste „update"-uri.
Astfel, avem următoarea corespondenţă: Introducere → Procesare → Rezultat Controller → Model → View O vedere pe scurt a ordinii sub care are loc comunicarea între obiecte se poate face astfel: „controller"-ul interpretează semnalele introduse cu ajutorul „Mouse"-ului şi al tastaturii de către utilizator şi furnizează mai departe (ca rezultat) nişte comenzi care sunt trimise către „model" sau/„viewport" pentru a se putea efectua schimbările necesare. „Modelul" gestionează unul, sau mai multe, elemente ale unei surse de date, furnizând atât un răspuns cu situaţia, starea, exactă a sistemului, cât şi posibilitatea de a schimba această stare. Şi nu în ultimul rând „viewport"-ul este partea vizuală pentru utilizator a aplicaţiei, este gestionarul modului sub care sunt prezentate datele utilizatorului utilizând totodată o parte grafică şi/sau o vizualizare sub formă doar de text. „Model"-ul este utilizat la organizarea informaţiei şi anunţarea când aceasta se modifică. El conţine doar date şi funcţionalităţi care sunt legate printr-unscop comun. Dacăar fi fost cazul de a modela date din două grupuri care nu sunt legate intre ele, s-ar fi creat două modele separate.
Scopul unui model este de a realiza o aproximare, sau abstractizare, în mediul informaţional al unor procese sau sisteme din lumea reală. El nu trebuie să se limiteze la a captura starea unui proces sau sistem, ci chiar la cum acel sistem funcţionează, ceea ce face foarte uşoară folosirea modelării din lumea reală la definirea propriilor sisteme.
„View"-ul este responsabil de legarea elementelor grafice unui element hardware. De obicei un „view" are o corespondenţă unu-la-unu cu suprafaţa unui „display"şi ştie cum să o folosească. De fapt un „view" se leagă de un „model" şi ne înfăţişează conţinutul lui pe un „display", chiar mai mult, când modelul se va modifica, „view"-ul în mod automat va redesena partea afectată a imaginii pentru a se vedea acele schimbări.
Yii
este o platforma PHP bazata pe componente de mare perfomanta pentru dezvoltarea aplicatiilor Web de orice fel. Permite reutilizarea la maxim a codului scris si poate accelera drastic procesul de dezvoltare. Numele Yii (pronuntat /i:/) inseamna usor, eficient siextensibil.
Yii este o platforma MVC.Yii introduce un front-controller, cu numele application, care reprezinta contextul in care se executa procesarea cererii client. Application rezolva cererea utilizator si o trimite mai departe controller-ului corespunzator care va trata efectiv cererea.
Structura statica a aplicatiei Yii
Modele matematice
Modelele matematice au un rol deosebit in cercetarile stiintifice moderne. Materialul de constructie a acestor modele il constituie notiunele si simbolurile matematice. Practic, fiecare notiune matematica , fiecare obiect matematic, pornind de la notiunea de numar, este un model matematic. La constituirea modelului matematic se scot in evidenta acele caracteristici ale obiectului modelarii care, pe de o parte, sint informative, iar pe de alta parte, admit formalizarea matematica.
Formalizarea presupune posibilitatea de a pune in corespondenta caracteristicilor originalului notiuni matematice adecvate. In aceasta ipoteza, legaturile depistate si cele ipotetice dintre componentele obiectului in studiu pot fi descrise cu ajutorul relatiilor matematice:ecuatii,inecuatii,formule etc. In urma formalizarii matematice se obtine un model matematic.
Modelul matematic reprezinta un sistem de relatii matematice, care descriu proprietatile esentiale ale originalului.
Solutionarea unei probleme reale poate fi redusa la solutionarea unei probleme matematice. Simbolistica matematica este unul din cele mai comode mijloace pentru descrierea proprietatilor lumii inconjuratoare, in primul rind ale celor cantitative. Modelarea matematica este o activitate creativa,din care motiv este foarte complicat de a o descrie intr-un cadru formalizat.
Tipuri de modelele matematice:
•modele liniare şi modele neliniare;
•modele deterministe şi probabiliste;
•modele discrete şi continue;
•modele algoritmice;
•modele inteligente;
•modele staţionare şi dinamice;
•modele axiomatice.
Modelele liniare operează cu relaţii matematice la care variabilele au exponenţii egali cu unitatea.
Modelele neliniare operează cu relaţii matematice în care intervin variabilele cu exponenţi supraunitari.
Modelele deterministe şi probabiliste se construiesc atât pentru procese certe cât şi pentru procese cu un înalt grad de incertitudine în desfăşurarea evenimentelor.
Modelele deterministe se pot deduce din cele probabilistice când probabilitatea de desfăşurare a evenimentelor din cadrul sistemului analizat sunt egale cu unitatea.
Modelarea discretă sau continuă se aplică la finalizarea matematică a problemelor în care fenomenele au o distribuţie discretă sau o distribuţie continuă.
Modelele statice cuprind evenimente descrise de variabile care nu depind de timp.
Un model axiomatizat (sistem axiomatic) cuprinde:
- axiomele sistemului, reprezentând propoziţii exprimate în formă matematică,;
- reguli de inferenţă, reprezentând prescripţii riguroase, singurele admise în sistem, prin care se trece de la axiome la teoreme, sau de la teoreme deja demonstrate, la altele noi;
- teoreme, adică propoziţii mai mult sau mai puţin particulare, exprimate matematic, deduse prin reguli de inferenţă din aproape în aproape din axiome şi care exprimă proprietăţi ale fenomenului modelat.
