Ce este teoria haosului?

      Teoria haosului afirma ca mici variatii ale unor parametri ai unui sistem complex pot duce la rezultate complet diferite. Probabil ca ati auzit de efectul fluturelui (ori, în varianta engleza, butterfly effect). Acest exemplu vine din zona meteorologiei si ne spune ca mici variatii ale vremii într-o anumita parte a globului pot duce la modificari semnificative ale situatiei meteo din alta parte a Pamântului; ori, mai simplu spus, bataia aripilor unui fluture în Bucuresti poate duce la declansarea unui uragan în Pacific.

CINE A "INVENTAT" TEORIA HAOSULUI?

EDWARD LORENZ s-a nascut în 1917, în West Hartford, Connecticut. A urmat cursurile facultatii de matematica din cadrul Universitatii Harvard si si-a dat doctoratul în meteorologie la MIT, în 1948.

Lucrând ca meteorolog la MIT, Lorenz a descoperit, în 1963, faptul ca se poate obtine un comportament haotic doar cu trei variabile, demonstrând astfel ca o dinamica foarte complexa poate aparea într-un sistem foarte simplu din punct de vedere formal, idee intuita în secolul al 19-lea de matematicianul francez Henri Poincaré.

Aceste observatii au condus la formularea a ceea ce se numeste efectul fluturelui, termen prezentat într-un studiu din 1972, intitulat "Previzibilitatea: poate bataia din aripi a unui fluture din Brazilia sa declanseze o tornada în Texas?".

Descoperirile lui Lorenz au marcat începutul unui nou câmp de cercetare, care a avut un mare impact, nu numai asupra matematicilor, ci, virtual, asupra tuturor specialitatilor, de la biologie, la fizica si stiinte sociale.

În meteorologie, teoria sa conduce la concluzia potrivit careia este fundamental imposibil sa prevezi vremea pe o perioada mai mare de doua-trei saptamâni, cu un grad rezonabil de precizie.

ARD LORENZ s-a nascut în 1917, în West Hartford, Connecticut. A urmat cursurile facultatii de matematica din cadrul Universitatii Harvard si si-a dat doctoratul în meteorologie la MIT, în 1948.

     Aceasta teorie îl are ca parinte pe matematicianul si meteorologul american Edward Lorenz, care în anii 60 ai secolului trecut a folosit calculatorul pentru a crea modele ale situatiei meteo. Lorenz a observat cum mici ajustari ale valorilor de intrare (rotunjirea unor la valori, punând în loc de 0,345676, de pilda, 0,345) au generat scenarii ale vremii radical diferite fata de cazul în care s-au pastrat valorile initiale. Pe de alta parte, cercetatorul american a observat un fapt esential, o caracteristica fundamentala a sistemelor haotice: la variatii multiple a valorilor de intrare sunt favorizate anumite modele pentru rezultatele finale. Asadar, desi nu se poate prezice exact care va fi modelul final în functie de variabila modificata, anumite rezultate par a fi favorite în pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea finala a sistemului au fost denumite de Lorenz atractori

In anul 1687, Isaac Newton publica cele 3 principii ale fizicii clasice, legi deduse prin generalizarea observatiilor experimentale. Aceste legi, spun ca se poate caracteriza un sistem in viitor, daca se cunoaste starea lui la un moment dat. Complet deterministe, se bazeaza pe principiul cauza-efect - orice se va intampla in viitor e determinat de ce se intampla in prezent, iar ce se intampla in prezent e efectul a ceea ce s-a intamplat in trecut.

Timp de cateva sute de ani s-a crezut ca pentru a spori precizia unei masuratori este necesar si suficient sa marim cu un numar destul de mare acuratetea aparatului de masura, cu alte cuvinte sa marim numarul de zecimale pe care e reprezentat rezultatul masurarii.

Punand acest rezultat in legile lui Newton, putem sa estimam cu o precizie depinzand de aparatul de masura evolutia unui sistem, fie el traiectoria unui corp in cadere sau orbita unei planete

Principalele aspecte ale Teoriei Haosului sunt:

-cea mai mica schimbare a parametrilor initiali vor produce un comportament complet diferit al acelui sistem complex.

-principiul incertitudinii neaga acuratetea. De aceea sitiatia initiala a unui sistem complex nu poate fi determinata cu precizie, prin urmare nici evolutia unui sistem complex.

-sistemele complexe, de obicei, incearca sa ajunga intr-o anumita situatie. Acea situatie poate fi statica (Atractor) sau dinamica (Atractor Straniu).